Am creat acest blog pentru că vreau să adun la un loc oameni optimişti, oameni care ştiu că viaţa nu e gri, doar atunci când nu ai tuş color în imprimantă, oameni care sunt dispuşi să facă bine fără să stea pe gânduri, oameni care ştiu sa zâmbească atunci când văd un copil fie el de orice etnie, religie, culoare... Oameni FERICIŢI, oameni cu CARACTER!
- De ce se numeşte blogul De prin şcoală! ? (probabil întrebarea firească a fiecăruia dintre voi)
- Am ales acest nume pentru că mi-am dat seama că totul începe de la şcoală, de la o şcoală... şcoala la care ai mers prima dată, scoala la care te-au primit elevii claselor mai mari cu aplauze, unde ai trecut pe sub mâinile celorlalţi elevi, elevi care nu te cunoşteau dar ţi-au ZÂMBIT!
Acum am ajuns la acel pas în care am terminat "şcoala" şi a venit acea zi pe care o aşteptam de la vârsta de 7 ani, ziua în care visul meu s-a împlinit... am devenit profesor de matematică, a fost o a doua prima zi de şcoală, dar acum eram cel care le zâmbeam tuturor (deşi sporul de zâmbet ...)!
Am ocupat un loc la o şcoală foarte frumoasă cu foarte mulţi copii, atât de mulţi de erau 33 într-una din clase, profesori tineri, directoare tânără, şcoală renovată, material didactic din belşug, mai rar aşa ceva... practic ar trebui să fiu cel mai fericit profesor de matematică, NU?
PS. O poveste frumoasă cineva??? O încurajare??? Aştept...
Mulţumesc anticipat!
bah.. jac(cu k).... pardon domnul profesor jac(cu k)de ce nu ne spui ca esti diriginte.... vezi ca asteptam sa scoti un olimpic national de la scoala aia
RăspundețiȘtergere:P
Eu vreau 2, asa ca unu o sa fie sigur! Asta asa ca o promisiune pentru tine! Pentru ca ai scris primul comentariu!
RăspundețiȘtergereEsti la inceput de drum in cariera ta,este important sa ai acest optimism si peste 30 de ani de profesorat...MULT SUCCES !!!!!!!!!!!
RăspundețiȘtergerePentru ca tot suntem la ...optimism,sa-ti zic si o gluma:stii de ce nu prea merg bine treburile in tara? Pentru ca sunt prea multi optimisti:pesimistii spun,,nu se poate mai rau de atat'',iar optimistii zic,,ba se poate''...
frumos...
RăspundețiȘtergeresper ca vei reusi sa aduni toti optimistii aici...
eu am venit!
pai,mi-ar placea sa ne impartasesti cum ai reusit sa ajungi un profesor bun de matematica,stim bine cu totii ca matematica nu e o materie atat de usoara...
RăspundețiȘtergereSA ITI DEIE D-ZEU, NUMAI SANATATE MULTA SA POTI PROFESA IN CONTINUARE CA PROF. DE MATEMATICA,NUMAI IN TARA NOASTRA MIZERABILA NU MAULTI PROFESORI AR MAI STA AICI PT ACEST SALAR DE NIMIC.AM SI EU UN BAIETEL IN CLASA A VI-A,SI II PLACE MATEMATICA FOARTE MULT DE CAND A VENIT UN PROFESOR TANAR,CARE LE EXPLICA CU MULT DRAG,SI INTALEGE CE II PREDA.IL INDRAGESTE FOARTE MULT SI ABEA ASTEAPTA SA VINA ZIUA IN CARE ARE MATEMATICA,RARE ORI II MAI TREBUIE SA IL AJUT.ITI DORESC MULTA PUTERE DE MUNCA,SI SA MAI AUD LUCRURI FRUMOASE DE TINE.
RăspundețiȘtergereAm uitat sa ii multumesc pe aceasta cale profesorului, fiului meu,pe care il cheama Iszlai Lorand.Cu stima si respect!
RăspundețiȘtergereDa un refresh blogului..suntem in 2012..:)
RăspundețiȘtergere